Despre cafea

Ne trezim cu gandul la ea, de abia asteptam sa ii simtim parfumul si aroma, ramane in gandurile noastre mult dupa ce am terminat ultima picatura si revenim hipnotizati pentru inca o ceasca fierbinte. Da, este vorba de fascinanta cafea, aceasta licoare de care nu ne putem desparti, care ne da energie si ne face ziua mai frumoasa.

Cum apare bobul de cafea?

Tunsi scurt in plantatii, dar capabili sa depaseasca 30 metri inaltime, copacii de cafea au frunzele de culoare verde inchis, cerate, sub forma de perechi, asezate fata in fata. Florile sunt albe si foarte parfumate iar fructele acestui copac cresc de-a lungul ramurilor si au perioada de maturizare de aproape un an. Durata mare de maturizare duce la aparitia unui ciclu continuu si intr-un copac pot fi simultan flori, fructe verzi si fructe coapte. Arborii de cafea traiesc aproximativ 30 ani in zone climaterice diferite, cu conditia sa nu existe fluctuatii semnificative ale temperaturii. Cea mai mare productie se obtine in zonele cu sol bogat si temperaturi blande, cu ploi frecvente si soare moderat. Cafeaua creste in peste 50 de tari din intreaga lume si este cea mai vanduta marfa din lume, dupa petrol. Principalele tari furnizoare de cafea sunt Brazilia, Columbia si Vietnam.

Istoria cafelei

Potrivit celei mai cunoscute legende, cafeaua a fost descoperita in Etiopia, cand niste pastori au observat ca turmele nu mai dormeau, dupa ce mancau din arborii de cafea. O alta legenda vorbeste de experienta unui predicator arab care a fost alungat in desert impreuna cu adeptii sai si lasati fara hrana. Neavand alta solutie, predicatorul a fiert si a mancat fructele singurului copac intalnit. Planta si bautura au fost numite Mocha/Mocca, dupa numele celui mai apropiat oras.

In secolul al IX-lea, in lumea musulmana, cafeaua era utilizata ca medicament, gustul placut transformand-o intr-o bautura populara pe care arabii au numit-o Kaweh. Turcii au adaugat cafelei diferite condimente precum cuisoarele, scortisoara, cardamomul si anasonul. In secolul al XIV-lea au fost plantati primii arbori de cafea in Arabia iar prin anul 1500 intalnim deja cafeaua in Turcia si apoi in Italia.
In Europa, cafeaua a fost adusa in 1615 de catre comerciantii venetieni. Controversa declansata a fost atat de mare incat s-a cerut interventia Papei Clement VIII. Din fericire, acesta a hotarat sa guste bautura si i-a placut atat de mult incat si-a dat aprobarea papala.
In Lumea Noua, cafeaua a fost adusa in 1720 de Gabriel Mathieu de Chieu, un ofiter de marina francez. Singurul copac care a supravietuit calatoriei pana in Martinica a pus bazele plantatiilor viitoare.

Primele cafenele au inceput sa se deschida pe la sfarsitul anilor 1600, mai intai in marile capitale, apoi si in celelalte orase importante, ajungand la popularitatea si raspandirea de azi.

Valori nutritionale

Cafeaua neagra nu contine cantitati semnificative de macronutrienti, lipide, glucide si proteine si, prin urmare, are doar 1-2 kcal per 100 de ml. Profilul nutritional final al unei cesti de cafea va fi influentat de mai multi factori, precum:

- Cantitatea adaugata de lapte, frisca, zahar sau alti indulcitori;
- Variatia marimii cestilor folosite.

Cafeaua neagra contine un numar de micronutrienti, in special potasiu, magneziu si niacina (vitamina B3), iar nivelul de sodiu este foarte scazut.

Tipuri de cafea

Putini dintre noi stiu ca exista mai multe specii de arbori de cafea, ce produc peste 25 de tipuri de boabe. Cele mai populare sunt cafeaua arabica si cafeaua robusta, cultivate in special in America Centrala si de Sud, India si Africa. Mai mult de trei sferturi dintre tipurile de cafea produse pe Glob fac parte din categoria Arabica, in timp ce restul intra in categoriile Robusta, Liberica sau Maragogype.

Pe piata exista diverse arome de cafea Arabica produse din acelasi tip de boabe, diferenta facand-o regiunea in care au fost cultivate. Varietatea aromelor este data de solul pe care cresc si schimbarile climatice din regiunea geografica respectiva. De exemplu, cafeaua arabica din Etiopia este recunoscuta pentru aroma fina, usoara, rafinata, cu iz floral. Cafeaua arabica din Kenya are un gust mult mai amar si puternic iar cea din America Latina, usor amara, are aroma de cacao sau alune. Cea mai cunoscuta cafea Arabica este cultivata in Columbia si este si cea mai populara printre consumatori, avand o aroma indrazneata si o textura mai densa, cu note finale de nuca si cacao.

Cafeaua Robusta, cunoscuta si sub numele de Canephora, a fost descoperita in Congo si este produsa din boabe mult mai usor de crescut, rezistente la conditii climatice dure, nefavorabile altor specii de arbori de cafea. Cafeaua Robusta are continut de cofeina redus, insa este mult mai ieftina si in general preferata de producatorii de cafele solubile.

Cafeaua Liberica, dupa cum spune si numele, este originara din Liberia, Africa. Aceasta cafea intra si ea in categoria cafelelor “comerciale”, are o aroma apropiata de cea a cafelei Robusta, dar detine doar 2 % din productia de cafea din lume. Cultivata in zone cu umiditate ridicata si temperaturi cuprinse intre 20 si 25°C, cafeaua Liberica se gaseste in mare parte in Africa Centrala si de Vest, din Liberia spre Uganda si Angola, dar si in zone unde a fost naturalizata: Seychelles, insulele Andamar si Nicobar, America Centrala, Indiile Occidentale, Brazilia, Columbia sau Venezuela.

Cafeaua Maragogype sau “gigantul”, datorita marimi considerabile a boabelor de cafea, este o specie hibrid rezultata prin incrucisarea speciilor arabica si liberica si creste in Guatemala, Brazilia si Mexic, avand o aroma bogata, acra-amaruie, usor acida, potrivita pentru filtru sau expresor.

Procesul de prajire si de macinare

Procesul de prajire este o parte integranta din productia unei cesti savuroase de cafea. In boabele neprajite de cafea se concentreaza toti acizii, proteinele si cafeina, dar nu si gustul. Practic, prin procesul de prajire sunt eliberate uleiurile eterice din boabele de cafea, substante care dau aroma, culoarea, parfumul si gustul specifice cafelei.

Boabele verzi sunt prajite in cuptoare speciale, la temperaturi cuprinse intre 188 si 282 grade Celsius iar boabele, intre cateva si 30 de minute. Cuptoarele sunt, de regula, tobe rotative orizontale care rostogolesc boabele de cafea verde intr-un curent de gaze fierbinti de combustie. La sfarsitul procesului de prajire, sunt folosite spray-uri cu apa pentru a „inabusi” boabele. Dupa prajire, boabele se racesc si sunt trecute printr-un aparat care elimina pietrele, fragmentele din metal si alte reziduurile care nu au fost scoase initial prin procesul de sortare a boabelor. Acest aparat pneumatic transporta boabele intr-un siloz unde sunt stabilizate si uscate (in urma procesului de inabusire, boabele au particule mici de apa). Acest proces de stabilizare se numeste echilibrare.

Cand se prajeste, boaba de cafea verde se extinde la aproape dublul dimensiunii initiale, schimbandu-si culoarea si densitatea. Pe masura ce boaba absoarbe caldura, aceasta isi schimba culoarea in galben si apoi in maro de „scortisoara”, ajungand, in final, la o culoare inchisa si uleioasa. In timpul prajirii, apare ulei pe suprafata boabelor. Prajirea va continua sa le inchida culoarea pana cand boabele sunt scoase din sursa de caldura. La o prajire mai usoara, boaba va expune mai mult din „aroma ei originala”. La prajiri mai intense, „aroma de prajire” este atat de dominanta incat poate fi dificil sa distingi originea boabelor utilizate.

Boabele prajite sunt vandute in functie de gradul de prajire, variind de la „boabe prajite cafeniu deschis”, trecand la „boabe prajite de Viena”, apoi la „boabe prajite de Franta” si asa mai departe. Multi considera ca o prajire este perfecta atunci cand nu este nici „prea deschisa”, nici „prea inchisa la culoare”.

Sfaturi pentru o cafea buna

O cafea perfecta are nevoie de 4 elemente esentiale:

1. Apa

– cafeaua este 98% apa. Adeseori trecuta cu vederea, calitatea apei este foarte importanta. Regula este urmatoarea: daca apa are un gust indoielnic, atunci si cafeaua nu va avea un gust bun.

2. Cafea

– daca apa este elementul lichid, cafeaua este partea care va ofera aroma. Pentru a obtine o cafea demna de un barista, trebuie sa cumparati boabe de cafea de calitate. Cea mai buna metoda este sa alegeti boabe proaspete si intregi, pe care sa le macinati chiar inainte de infuzare, pentru a pastra toata aroma cafelei.

3. Macinare

– este esentiala pentru pastrarea aromei. Daca macinarea este prea fina, se va obtine o extragere excesiva si cafeaua va fi amara. Daca macinarea este grosiera, atunci apa va trece prea repede si aromele nu vor fi extrase.

4. Folosirea cantitatilor de ingrediente recomandate de reteta cafelei alese.

Sfat: Solutia pentru o pastrare optima a boabelor prajite de cafea este sa reduceti cat mai mult posibil rata de eliminare a dioxidului de carbon. Pasul urmator este sa investiti intr-o rasnita de buna calitate sau intr-o cafetiera cu rasnita inclusa, apoi sa cumparati o cantitate minima de cafea boabe, atat cat stiti ca va este necesar pentru 7-10 zile. Macinati de fiecare data doar atata cafea boabe cat va trebuie pentru consumul imediat. Ultimul pas este sa pastrati cafeaua intr-un recipient inchis cu un capac etans, intr-un loc cu temperatura joasa, stabila si ferit de razele soarelui.

Stiati ca..

espresso-ul nu este cea mai tare cafea?

Cofeina se dizolva in functie de timpul de contact intre cafea si apa, deci cafelele cu proces de realizare mai scurt contin, automat, mai putina cofeina decat a celor care se prepara in cateva minute. Chiar daca are cea mai intensa aroma, un espresso se prepara in 30 sec. iar concentratia de cofeina este de maxim 34 de miligrame.

… insomnia nu este data de cafea?

Studiile stiintifice au demonstrat deja de multa vreme faptul ca singurul efect pe care il poate avea cofeina asupra somnului este dat de autosugestia persoanei care bea cafeaua.

SCAE (Speciality Coffee Association of Europe) are un barometru inedit de argumentare a diferentelor dintre tari, comparand consumul efectiv de cafea cu numarul cestilor de cappuccino pe care si le permite un barista? De exemplu, daca in Romania un barista isi permite pana la 300 cesti, in Suedia si-ar permite pana aproape de 1.500.

Dupa atatea informatii utile, o cafea ar fi ideala, nu-i asa?

Produse recomandate: